sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Lemnul, parte din viața noastră


   Încă din copilărie am iubit tot ce era natural, alegând jucăriile de lemn, rătăcite prin pod de pe vremea copilăriei părinților mei, pe care le aduceam la viață în stilul meu visător de copil, ajutat de o cutie cu acuarele și multă imaginație. Am crescut la țară, în imediata apropiere a unei păduri de foioase; nu ne desparte mai mult de 1-2 km, așa că vizitele mele în sânul naturii au fost și sunt destul de frecvente, dat fiind faptul că, după mai mulți ani petrecuți în agitația bucureșteană, am decis să mă întorc, mai mult pentru sufletul meu, în sânul binecuvântat al naturii, unde aerul este proaspăt, pădurea aproape și mereu o oază de liniște, iar timpul trece fără să fie împins nebunește de la spate.
   Marele meu regret a fost că nu m-am născut într-o zonă de munte, să pot locui într-o casă de lemn, în care să pot simți permanent mirosul discret al lemnului de brad, să simt treptele cum scârțâie ușor ca și când ar vrea să-mi vorbească. Când eram mai mică, credeam că aceste case sunt doar frumoase, aspectuoase, fără să mă gândesc la utilitatea construcției: lemnul păstrează căldura pe timp de iarnă, iar vara reușește să mențină o încăpere câtuși de răcoroasă pentru a scăpa de arșita de afară.
   Iubesc casele de lemn, iar visul meu este ca propria mea casă să fie una construită din lemn: o casă pentru sufletul meu! M-am săturat să fiu înconjurată de case din beton armat, cu ziduri reci și goale de simțământ, ridicate amenințătoare, la înălțimi exagerate, una lângă alta, înșirate ca niște soldați sfidători. Vreau să dărâm zidurile acestei rutine cimentate, să-mi clădesc un univers personal, din lemn natural, încărcat de sevă, de viață și de istorie, pentru a păstra legătura cu natura.
   Pentru cei care se visează între ziduri de beton, o casă din lemn poate să pară o cabană, un adăpost simplist, lipsit de gust și însemnătate. Însă nu este deloc adevărat, pentru că o casă cosntruită din lemn poate să fie cel puțin la fel de modernă sau de avangardistă, dacă nu chiar mai bine. Orice casă poate să fie unică și specială atâta timp cât îți pui în ea sufletul, astfel încât să dai naștere oazei tale de liniște și relaxare, unui spațiu locuibil de vis. Iată cum ar arăta o cameră a casei mele de vis, construită numai din lemn:


   Da, am o mare înclinație spre tot ce este natural: îmi plac construcțiile din lemn, iubesc confecțiile din fibre naturale precum bumbacul, inul sau cânepa, parchetul din lemn natural și nu reproducerile ieftine din plastic, aranjamentele din flori culese din grădină. Iubesc natura, iubesc lemnul, florile, apa. Cât o să mai dureze până o să ne deșteptăm cu toții că toate aceste elemente sunt esența existenței noastre?
   Căutăm mereu materiale substituibile celor naturale. Palul a început să monopolizeze industria mobilei și să mobileze încăperile românilor, deși  încă sunt multe firme românești care produc mobilă de calitate din lemn natural, promovate pe AfaceriLemn.ro. Am ajuns să ne ”încălțăm” casele cu parchet cu folie de plastic în loc să optăm pentru parchetul din lemn natural, bine prelucrat și tratat pentru o rezistență în timp net superioară. Vouă cum vă place: să vă încălțați picioarele în pantofi de piele ori să le sugrumați în înlocuitori sintetici de proastă calitate?

   Trăiesc în imediata apropiere a pădurii și, din fericire, nu am văzut-o sacrificată cu sălbăticie, defrișată fără pic de rațiune sau simțământ, în interese economice. Motivele sunt destul de simple: în primul rând, pădurea este destul de mică, iar în al doilea rând, oamenii locului nu au uitat să îi aprecieze valoarea- animale care încă își au adăpostul sub pălăria pădurii ( precum câteva ciute și cerbi, vulpi roșcovane și fazani cocheți), bunătăți ale pădurii ( precum ciupercile de pădure și alte soiuri de bureți, fructe de pădure, alune și plante medicinale). Ocazional, copacii marcați sunt doborâți la pământ, lăsând locul celor tineri, să-și înalțe trupurile până la cer.
   Însă lucrurile nu sunt la fel de roz și cu alte păduri din România. Orice om care a studiat geografie în școală știe că România a avut suprafețe foarte întinse de păduri. Exact, am avut, deoarece în ultmii ani au fost doborâți la pâmânt milioane de opaci, sute de hectare de pădure, în locul cărora au rămas cioturi și crrengi sfâșiate de trup, întocmai ca pe un câmp de luptă. Am văzut cu toții reportaje cu cazuri frecvente de desfrișare excesivă a pădurilor. Nu ne mai iubim bogățiile țării, distrugem tot ce avem mai de preț, pentru un pumn de bani făcut rapid, însă cu consecințe extreme: un copac matur este tăiat cu ușurință în câteva minute, însă unui pui de copac îi ia ani buni pentru a crește la dimensiunile celui sacrificat. Ce este mai trist este faptul că distrugerea aceasta în masă a pădurilor noastre este săvârșită tocmai de intermediari, de aceea demersurile de stopare a acestora este aproape imposibilă.

    Vă invit la un exercițiu de imaginație: imaginați-vă că suprafața capului vostru este o pădure, iar fiecare fir de păr este un copac. Cum v-ați simți dacă dimineața v-ați trezi cu o suprafață a capului ”defrișată”? Nu ne-ar plăcea să fim mutilați într-un asemenea fel, așa că de ce să ne lăsăm pădurile mutilate?  Haideți să ne mobilizăm și să ne protejăm pădurile!
   De aceea, susțin Afacerilemn.ro în promovarea firmelor serioase și responsabile din industria prelucrării lemnului, a mobilei, precum și a produselor specifice.




Un comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...